O nouă ipoteză interesantă în astronomie: Găurile negre ar putea fi, de fapt, „stele înghețate”
Noi cercetări publicate recent propun o teorie care ar putea schimba modul în care percepem găurile negre. Deși acestea sunt cunoscute ca fiind obiecte cosmice cu o densitate infinită, un grup de oameni de știință sugerează că ar putea fi de fapt „stele înghețate”, obiecte ultracompacte care imită toate proprietățile observabile ale găurilor negre. Această ipoteză ar putea rezolva unele probleme fundamentale ale fizicii moderne și chiar propune o modificare semnificativă a teoriei relativității generale a lui Einstein.
Această idee controversată ar putea oferi o explicație mai convențională pentru misterele găurilor negre, înlocuind noțiunea de singularitate cu o structură extrem de densă, dar nu infinit de densă.
Ce sunt „stelele înghețate”?
Conform studiului publicat în Physical Review D, așa-numitele „stele înghețate” sunt obiecte astrofizice compacte care nu au singularități și nici un orizont al evenimentelor, dar care imită comportamentul găurilor negre. Ramy Brustein, coautor al studiului și profesor de fizică la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a explicat că aceste stele ar putea arăta și acționa foarte similar cu găurile negre, fiind capabile să absoarbă orice materie sau energie care ajunge în proximitatea lor.
Dacă teoria este corectă, ar putea fi necesară o revizuire a relativității generale, teoria lui Einstein care explică gravitația și funcționarea obiectelor masive. În loc să se prăbușească într-o singularitate infinit densă, cum este cazul găurilor negre, stelele înghețate ar fi structuri stabile care respectă unele dintre conceptele teoriei corzilor pentru a menține o densitate extrem de mare fără a se prăbuși.
Rezolvarea paradoxului informației
O problemă majoră pe care o ridică teoria actuală a găurilor negre este paradoxul informației. Conform fizicianului Stephen Hawking, găurile negre ar trebui să emită radiații, cunoscute sub numele de radiații Hawking, care le-ar determina să piardă energie și, eventual, să se evapore complet. Problema apare atunci când ne gândim la ce se întâmplă cu informația care a fost capturată de gaura neagră – conform legilor fizicii, informația nu poate fi distrusă, însă teoria actuală sugerează că aceasta ar fi pierdută pentru totdeauna odată ce gaura neagră dispare.
Teoria stelelor înghețate oferă o soluție elegantă pentru acest paradox. Deoarece aceste obiecte nu au o singularitate și nici un orizont al evenimentelor, informația capturată nu este pierdută definitiv. În schimb, stelele înghețate, fiind structuri stabile, ar putea păstra această informație fără a o distruge, chiar și atunci când par să absoarbă materie sau energie.
De asemenea, cercetătorii sugerează că aceste stele înghețate ar putea fi detectate prin undele gravitaționale, similare celor care au fost deja observate în coliziunile de găuri negre. Acest lucru ar putea oferi dovezi concrete despre existența acestor structuri misterioase și despre modul în care acestea funcționează.
Această teorie este încă la stadiul de propunere, dar are potențialul de a schimba fundamental modul în care înțelegem unele dintre cele mai enigmatice obiecte din univers.